Supravegherea video in scarile de bloc, este sau nu legala?

Inca de la momentul in care a intrat in vigoare Regulamentul general privind protecția datelor, cea mai apasatoare intrebare existenta privea monitorizarea video a scarilor de bloc, erau opinii atat pro cat si contra.

De curand aceasta intrebare a primit si un raspuns clar si ferm de la CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene), NU este obligatoriu consimtamantul persoanelor vizate pentru a realiza monitorizarea video al cailor de acces si a spatiilor comune din bloc.

Totusi, este necesar sa fie indeplinite cateva conditii pentru a putea considera prelucrarea ca fiind conforma cu legislatia privind protectia datelor.

In primul rand trebuie sa identificati necesitatea de a monitoriza video scara blocului, ceea ce inseamna ca  trebuie sa existe un interes legitim-acelasi lucru fiind valabil si pentru tertii care cer sa le fie permis accesul la imaginile colectate. Totodata prelucrarea datelor trebuie sa fie necesara pentru atingerea scopului urmarit, insa, prelucrarea nu trebuie sa prejudicieze drepturile sau libertatile fundamentale ale persoanelor vizate.

Mai exact, puteti decide sa faceti monitorizare video numai in situatia in care aceasta masura se constata a fi strict necesara pentru a asigura protectia si siguranta spatiului monitorizat, a cailor de acces si a spatiilor comune ale blocului, aceasta decizie trebuie sa fie luata numai dupa ce alte masuri de siguranta, mai putin intruzive, s-au dovedit ineficiente (un exemplu in acest sens il constitue montarea unui sistem securizat de acces cu interfon si card magnetic).

Decizia CJUE a fost data ca urmare a judecarii unui dosar  cu un reclamant persoana fizica si asociatia de proprietari a blocului unde acesta locuia. Reclamantul a actionat in judecata asociatia pe motiv ca monitorizarea respectiva aduce atingere dreptului sau la viata privata, neconsiderand necesara prelucrarea din punctul de vedere al scopului urmarit de asociatie.

Cazul dateaza din 2016 iar in cei trei ani scursi de atunci reclamantul a facut mai multe adrese catre asociatie in care solicita suspendarea monitorizarii, lucru care s-a si intamplat in cele din urma.

Hotararea Curtii a fost urmatoarea:

Articolul 6 alineatul (1) litera (e) și articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, citite în lumina articolelor 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că nu se opun unor dispoziții naționale care autorizează instituirea unui sistem de supraveghere video precum sistemul în discuție în litigiul principal instalat în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință, în scopul de a urmări interese legitime care constau în asigurarea pazei și a protecției persoanelor și a bunurilor, fără consimțământul persoanelor vizate, dacă prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată prin intermediul sistemului de supraveghere video în cauză îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 7 litera (f) menționat, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere.

Cum trebuie sa se procedeze in acest caz?

Primul pas ar fi să identificati dacă nu cumva există metode alternative inainte de a instala acele camere. Dacă ajungeti la concluzia că nu sunt suficiente și nu își ating scopul, documentati (trebuie sa aveti posibilitatea de a face dovada faptul ca orice alta metoda de a asigura protectia si siguranta nu s-a dovedit eficienta).

Mai departe aveti obligatia, odata ce ati montat camerele, sa informati persoanele vizate, afisati la vedere, note de informare prin care aduceti la cunostinta faptul ca spatiul este monitorizat video, pentru cat timp sunt stocate imaginile si datele de contact pentru oricine doreste sa ceara mai multe informatii (avand acest drept potrivit GDPR).

Totodata, trebuie sa aveti o politica foarte bine pusa la punct, trebuie sa stabiliti pentru cat timp sunt pastrate imaginile, cine are acces la ele (limitat doar persoanei special desemnate), daca are acces o firma specializata-atunci contractul cu acea firma trebuie sa fie foarte strict si sa cereti implementarea unor masuri de siguranta foarte elaborate, stabiliti cui si in ce conditii se poate permite accesul la respectivele imagini, analizati riscurile pentru prelucrarea respectiva- realizati analiza interesului legitim, unde stabiliti de ce, cum, cand si care sunt riscurile asociate acestei prelucrari, analiza aceasta fiind obligatorie in cazul acesta, potrivit GDPR.

Ne bucura foarte mult faptul ca avem de acum o decizie clara si ferma pe aceasta speta.

Decizia CJUE o gasiti aici

 

sursa: blog avocatoo.ro