Orange Romania vs ANSPDCP. Care a fost decizia Curtii de Justiție a Uniunii Europene?

In data de 11.11.2020, Autoritatea Naționala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a anuntat care a fost decizia Curtii de Justiție a Uniunii Europene in litigiul declansat de sanctiunea primita de Orange Romania SA ca urmare a investigatiei realizate in anul 2018, cand au fost constatate nelegalitatii privind stocarea de catre Orange Romania SA a copiilor actelor de identitate ale clientilor sai, fara consimtamantul expres al acestora, cu ocazia incheierii de contracte privind furnizarea de servicii de telecomunicatii.

Cu privire la litigiul sus mentionat, ANSPDCP a mentionat faptul ca, in exercitarea atributiilor sale de investigare, a sanctionat operatorul Orange Romania SA, pe data de 28.03.2018 cu amenda in cuantum de 10.000 lei.

Sanctiunea a fost aplicata operatorului Orange Romania SA pentru colectarea si stocarea copiilor de pe actele de identitate, solicitate prin contractele de servicii de comunicatii electronice. Astfel, operatorul a prelucrat în mod excesiv date cu caracter personal ce intra sub incidenta art. 8 din Legea nr. 677/2001, articol care prevede: Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal avand o funcţie de identificare de aplicabilitate generala poate fi efectuata numai daca:
a)persoana vizata si-a dat în mod expres consimtamantul; sau
b)prelucrarea este prevazuta în mod expres de o dispozitie legala;

Avand in vedere cele constatate, s-a aplicat operatorului sanctiunea amenzii si s-a dispus ca în cel mai scurt timp posibil sa ia masuri pentru stergerea/distrugerea copiilor actelor de identitate ale persoanelor fizice cu care a incheiat contracte de furnizare de servicii de comunicatii electronice, colectate si stocate fara a avea consimtamantul expres al persoanelor vizate, fara ca prelucrarea sa fie prevazuta de o dispozitie legala sau fara avizul ANSPDCP conform art. 2 din Decizia nr. 132/2011.

Ulterior, Procesul-verbal prin care s-a aplicat sanctiunea amenzii a fost contestat in instanta de catre Orange Romania SA, ocazie cu care Orange Romania SA a înaintat Tribunalului București o cerere de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene în vederea pronuntarii unei hotarari preliminare.

Tribunalul Bucuresti a admis cererea formulata de Orange Romania SA privind sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene în vederea pronuntarii unei hotarari preliminare, dispunand suspendarea judecatii cauzei pana la pronuntarea CJUE asupra sesizarii.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene s-a pronunțat pe data de 11.11.2020 asupra întrebărilor preliminare adresate de Tribunalul București, confirmând poziția ANSPDCP.

Astfel, Curtea a aratat ca ”Un contract privind furnizarea de servicii de telecomunicatii care contine o clauza potrivit careia persoana vizata a fost informata si si-a dat consimtamantul pentru colectarea si pentru stocarea unei copii a actului sau de identitate, in scop de identificare, nu este de natura sa demonstreze ca aceasta persoana si-a dat în mod valabil consimtamantul pentru aceasta colectare și pentru aceasta stocare:

• atunci cand casuta care se refera la aceasta clauza a fost bifata de operatorul de date anterior semnarii acestui contract sau
• atunci când clauzele contractului menționat sunt de natura sa induca persoana vizata în eroare cu privire la posibilitatea de a incheia contractul în discutie in pofida refuzului de a-si da consimtamantul pentru prelucrarea datelor sale sau
• atunci cand libera alegere de a se opune acestei colectari si acestei stocari este afectată în mod nejustificat de acest operator prin cerinta sa, pentru a refuza sa isi dea consimtamantul, persoana vizata sa completeze un formular suplimentar în care să fie menționat acest refuz.”

Avand in vedere cele trei puncte mentionate de catre CJUE in decizia sa, la primul punct reamintim faptul ca au mai existat discutii pe aceasta tema iar varianta de bifare de catre operator a casutelor s-a considerat a fi o masura abuziva, de natura sa constranga persoana vizata, eliminandu-se din start aceasta varianta, fiind de asemenea o incalcare a principiilor de baza privind consimtamantul, acesta reprezentand ”orice manifestare de vointa libera, specifica, informata si lipsita de ambiguitate a persoanei vizate prin care aceasta accepta, printr-o declaratie sau printr-o actiune fara echivoc, ca datele cu caracter personal care o privesc sa fie prelucrate”, asa cum reiese din definitie.

La punctul doi: atunci când clauzele contractului menționat sunt de natura sa induca persoana vizata în eroare cu privire la posibilitatea de a incheia contractul în discutie in pofida refuzului de a-si da consimtamantul pentru prelucrarea datelor sale. Aici se face referire la lipsa de informare a persoanei vizate, mai exact, operatorul de date este obligat in astfel de situatii sa mentioneze faptul ca, refuzul persoanei vizate de a isi exprima acordul cu referitor la colectarea copiei actului de identitate, nu va duce la imposibilitatea de furnizare a serviciului. Colectarea sau refuzul privind colectarea copiei documentului nu afecteaza in niciun fel prestarea serviciului, iar acest lucru nu a fost clar mentionat in contract.

La punctul trei: ” atunci cand libera alegere de a se opune acestei colectari si acestei stocari este afectată în mod nejustificat de acest operator prin cerinta sa, pentru a refuza sa isi dea consimtamantul, persoana vizata sa completeze un formular suplimentar în care să fie menționat acest refuz” Pornind de la maniera defectuoasa in care operatorul de date Orange Romania a ales sa colecteze aceste copii, CJUE vine cu aceasta precizare, menita sa puna punctul pe i. Persoana vizata mai avea varianta de a completa un formular suplimentar, de sine statator, in care sa isi exprime refuzul privind colectarea copiilor, acesta fiind un mod sigur, inteligibil si fara echivoc de a isi exprima opinia privind procesul de colectare in cauza.

Sursa articol: https://www.dataprotection.ro/